Suprafata: 6300 ha
Intravilan: 765 ha
Extravilan: 5535 ha
Populatie: 14000
Gospodarii: 5000
Nr. locuinte: 11000
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 2
Numele localitatilor aflate in administratie:
Floreşti, Luna de Sus, Tăuţi
Asezarea geografica:
Comuna Floreşti este situată la 5 km vest de Municipiul Cluj Napoca, pe DN 1 spre Oradea.
La nord comuna Baciu, la vest comuna Gilau, iar la sud comunele Savadisla şi Gilau.
La nord comuna Baciu, la vest comuna Gilau, iar la sud comunele Savadisla şi Gilau.
Activitati specifice zonei:
Creşterea animalelor în ferme mici
Cultivarea terenurilor individuale
Datorită condiţiilor pedoclimatice din zonă se cultivă plante de câmp ca: porumb orzoaică de primăvară, grâu de toamnă, cartofi.
Pe suprafeţe mai restrânse şi în ferme specializate se cultivă legume cum ar fi: varză de toamnă, morcovi, ţelină, fasole, mazăre, roşii, castraveţi, etc.
Cultura pomilor fructiferi şi cea a viţei de vie se practică pe suprafeţe restrânse, mai mult în curţile oamenilor, pentru consumul propriu.
Alte activităţi cu caracter agricol practicate în comună sunt: morărit şi panificaţie, industrializarea cărnii şi a laptelui, fabricarea rachiurilor naturale.
Cultivarea terenurilor individuale
Datorită condiţiilor pedoclimatice din zonă se cultivă plante de câmp ca: porumb orzoaică de primăvară, grâu de toamnă, cartofi.
Pe suprafeţe mai restrânse şi în ferme specializate se cultivă legume cum ar fi: varză de toamnă, morcovi, ţelină, fasole, mazăre, roşii, castraveţi, etc.
Cultura pomilor fructiferi şi cea a viţei de vie se practică pe suprafeţe restrânse, mai mult în curţile oamenilor, pentru consumul propriu.
Alte activităţi cu caracter agricol practicate în comună sunt: morărit şi panificaţie, industrializarea cărnii şi a laptelui, fabricarea rachiurilor naturale.
Activitati economice principale:
Mică industrie (aprox. 300 societăţi comerciale)
Construcţie de locuinţe
Agricultură, creşterea animalelor şi activităţi legate de industria alimentară.
Pe raza comunei sunt înregistrate un numar de 639 societăţi comerciale, care au fie punct de lucru, fie proprietăţi, fie activităti economice. Dintre acestea în jur de 400 de societăţi sunt active din punct de vedere economic pe raza comunei şi prestează diverse activităţi economice (producţie, industrie, construcţii, comerţ, agricultură, servicii, etc).
Dată fiind apropierea foarte mare de Municipiul Cluj-Napoca şi includerea comunei Floreşti în zona metropolitană Cluj, în ultimii ani au apărut tot mai multe investiţii locale şi în alte ramuri economice. Astel pe teritoriul comunei sunt amplasate doua supermarketuri Polus şi Metro, 1 hotel, 5 pensiuni, 3 benzinarii, cartierul de blocuri ANL Cetatea Fetei, acesta din urmă pe dealul cu acelaşi nume. În comună funcţionează două hidrocentrale: Floreşti I (1986) şi Floreşti II (1987).
Construcţie de locuinţe
Agricultură, creşterea animalelor şi activităţi legate de industria alimentară.
Pe raza comunei sunt înregistrate un numar de 639 societăţi comerciale, care au fie punct de lucru, fie proprietăţi, fie activităti economice. Dintre acestea în jur de 400 de societăţi sunt active din punct de vedere economic pe raza comunei şi prestează diverse activităţi economice (producţie, industrie, construcţii, comerţ, agricultură, servicii, etc).
Dată fiind apropierea foarte mare de Municipiul Cluj-Napoca şi includerea comunei Floreşti în zona metropolitană Cluj, în ultimii ani au apărut tot mai multe investiţii locale şi în alte ramuri economice. Astel pe teritoriul comunei sunt amplasate doua supermarketuri Polus şi Metro, 1 hotel, 5 pensiuni, 3 benzinarii, cartierul de blocuri ANL Cetatea Fetei, acesta din urmă pe dealul cu acelaşi nume. În comună funcţionează două hidrocentrale: Floreşti I (1986) şi Floreşti II (1987).
Obiective turistice:
Cetatea Fetei (Cetatea Floreşti) a fost o cetate construită în apropiere de localitatea Floreşti, lângă municipiul Cluj-Napoca, si este cel mai vechi monument istoric de pe teritoriul comunei.
Cetatea a fost construită de către episcopii Transilvaniei în anul 1241, drept punct de pază şi observaţie în faţa invaziilor tătarilor. Cetatea a fost dărâmată în 1437, în perioada răscoalei ţărăneşti de la Bobâlna. În clipa de faţă mai există doar o serie de ruine şi o gaură de puţ din care porneşte un tunel subteran, blocat la câţiva metri de o poartă din fier. Conform unei legende locale, din acel loc ar porni un tunel care leagă cetatea de biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca. Acest fapt nu a fost însă confirmat de arheologi.
Numele cetăţii provine dintr-o legendă locală: se spune că în timpul invaziilor tătare o fată din sat a fost prinsă de tătari şi în ciuda torturilor nu a dezvăluit locul în care se ascunseseră oamenii din sat. În amintirea sa cetatea a fost denumită Cetatea Fetei.
În 2004 ANL a construit în zonă un cartier de locuinţe, care a fost denumit Cartierul Cetatea Fetei.
Bustul lui Gheorghe Sincai, opera sculptorului Virgil Fulea, dezvelit in anul 1978 cu ocazia implinirii a 200 de ani de la infiintarea primei scoli in limba romana in satul Floresti.
Monumentul Eroilor, amplasat in mijlocul satului Floresti, ridicat in anul 1925 din initiativa directorului scolii de atunci, Ioachim Pop, in memoria soldatilor din comuna Floresti cazuti la datorie in primul razboi mondial.
Biserica Romano-Catolica din Floresti, monument de secol al XIV-lea, edificiu construit în stil gotic târziu.
Biserica de lemn din Tauti construita in anul 1822, cu hramul "Sfintilor Arhangheli" Mihail şi Gavriil.
Biserica parohiala românească din Floresti "Sfantul Dumitru",, ridicată intre anii 1830-1834 pe cheltuiala integrala a canonicului professor Dumitru Căian-Tânărul.
Cetatea a fost construită de către episcopii Transilvaniei în anul 1241, drept punct de pază şi observaţie în faţa invaziilor tătarilor. Cetatea a fost dărâmată în 1437, în perioada răscoalei ţărăneşti de la Bobâlna. În clipa de faţă mai există doar o serie de ruine şi o gaură de puţ din care porneşte un tunel subteran, blocat la câţiva metri de o poartă din fier. Conform unei legende locale, din acel loc ar porni un tunel care leagă cetatea de biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca. Acest fapt nu a fost însă confirmat de arheologi.
Numele cetăţii provine dintr-o legendă locală: se spune că în timpul invaziilor tătare o fată din sat a fost prinsă de tătari şi în ciuda torturilor nu a dezvăluit locul în care se ascunseseră oamenii din sat. În amintirea sa cetatea a fost denumită Cetatea Fetei.
În 2004 ANL a construit în zonă un cartier de locuinţe, care a fost denumit Cartierul Cetatea Fetei.
Bustul lui Gheorghe Sincai, opera sculptorului Virgil Fulea, dezvelit in anul 1978 cu ocazia implinirii a 200 de ani de la infiintarea primei scoli in limba romana in satul Floresti.
Monumentul Eroilor, amplasat in mijlocul satului Floresti, ridicat in anul 1925 din initiativa directorului scolii de atunci, Ioachim Pop, in memoria soldatilor din comuna Floresti cazuti la datorie in primul razboi mondial.
Biserica Romano-Catolica din Floresti, monument de secol al XIV-lea, edificiu construit în stil gotic târziu.
Biserica de lemn din Tauti construita in anul 1822, cu hramul "Sfintilor Arhangheli" Mihail şi Gavriil.
Biserica parohiala românească din Floresti "Sfantul Dumitru",, ridicată intre anii 1830-1834 pe cheltuiala integrala a canonicului professor Dumitru Căian-Tânărul.
Evenimente locale:
Târg de maşini în satul Luna de Sus în fiecare sâmbătă
Zilele - Fiii Satului Luna de Sus - în septembrie
Ziua Non-violenţei prin Sport- în noiembrie
Zilele - Fiii Satului Luna de Sus - în septembrie
Ziua Non-violenţei prin Sport- în noiembrie
Facilitati oferite investitorilor:
Teren proprietate privată pentru construcţii de locuinţe individuale
Infrastructură (reţele edilitare, transport)
Forţă de muncă
Infrastructură (reţele edilitare, transport)
Forţă de muncă
Proiecte de investitii:
Infrastructură, sport, educaţie
ADI Floreşti-Gilău, ADI Floreşti-Săvădisla, ADI Floreşti-Ciurila
ADI Floreşti-Gilău, ADI Floreşti-Săvădisla, ADI Floreşti-Ciurila
